Revedere (Bucureşti, după 7 ani)
Codrule, codruţule, ce mai faci, draguţule? Ca de cînd nu ne-am văzut, multă vreme a trecut. Şi de cînd m-am depărtat, multă lume am umblat. ("Revedere" -
Mihai Eminescu)
Am revăzut Bucureştiul după 7 ani, iar cu ocazia asta, am călătorit pentru prima oară (în viaţă) cu trenul.
De emoţii, nici nu am putut dormi în noaptea precedentă. Am reuşit să adorm abia pe la 2 noaptea şi m-am trezit la 4:30 dimineaţa. Aveam tren la 5:48.
Mărturisesc că mi-a plăcut. E mai bine decît cu maşina mică ori autocarul.
Chiar am filmat şi cîte ceva din drumul către Bucureşti.
<embed src="http://embed.trilulilu.ro/video/SylverCheetah53/f9a5da35607ed6/0x98ddeb.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="320" height="297"></embed>
La un moment dat, se vede şi colega de compartiment, "intelectuala" (a citit tot drumul).
La Bucureşti m-am descurcat binişor. Aveam şi ceva informaţii... mulţumesc celor care mi le-au dat (se ştiu ei
). După ce mi-am rezolvat problema, am revenit cu acelaşi autobuz la gara Bucureşti Nord, pt. a fi sigur că mai prind bilet. Şi după faza asta a venit prostia... M-am învîrtit mai mult prin jurul gării de teamă să nu mă rătăcesc.
Şi iaca Gara de Nord:
Iar aici este un părculeţ în care am fost abordat de o prostituată.
În Constanţa, n-am păţit aşa ceva ziua în amiaza mare.
Iar următorul este mini-părculeţul din faţa gării Bucureşti Nord:
Aici sînt eu, pe o bancă, în faţa unui bloc de lîngă părculeţul anterior:
Rupt de oboseală... Abia mai mergeam pe picioarele mele.
În următoarea poză este un gard ce înconjoară scara alăturată.
Am observat că mai multe blocuri aveau exact acelaşi tip de gard. Probabil că le-a pus Primăria, nu asociaţiile de proprietari.
Iar acuma, linia 10 a gării. Cea de la care am plecat şi unde fumau toţi nesimţiţii.
Ultimul este filmul plecării din gară:
<embed src="http://embed.trilulilu.ro/video/SylverCheetah53/4e91d9f26e81a8/0x98ddeb.swf" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="320" height="297"></embed>
La un moment dat, pot fi observaţi şi colegii de la întoarcere, doi bătrînei foarte simpatici, cu care am vorbit (aproape) numai despre mîncare.
Mi-ar plăcea să călătoresc mai mult, dar deocamdată nu îmi permit. Doar dacă aş cîştiga la concursurile lu'
Diaconescu...