[vanghelis007]

Dar uitandu-se pe cer vazu un vultur,al carui cuib se afla tocmai in Egipt, si care se hranea cu jertfele aduse lui On, Marele zeu al egiptenilor.Vulturul cobora si apuca pruncul in gheare sub privirile Dinei.Apoi luandu-si iar zborul, puse copilul pe altarul lui On, idolul slavit de caatre egipteni.Mama sa nu-si dadu seama si nu stiu nici o clipa, unde i-a fost dus pruncul.Cand preotul Putiphar urca sa arda tamaie pentru zeul sau dupa obicei, el il vazu, se tulbura cumplit si cobora indata in fuga mare.Sotia il intreba:" De ce astazi te-ai intors atat de repede?" Iar el ii raspunse:"Astazi am vazut o noua minune a zeilor.S-au apucat sa nasca prunci.Usile toate erau inchise, nimeni nu putea intra pana la salasul lor.si totusi, chiar pe altar am gasit un prunc abia nascut."Atunci se ridicara amandoi plini de spaima, deschisera usa, intrara, urcara la altar si vazura vulturul cu aripile intinse deasupra micutei, ca si cum ar fi vrut sa o apere de ceva.
Atunci pricepura ca vulturul facuse minunea .Femeia lui Putiphar lua fetita, si-i gasi o doica.Si se bucurara nespus caci nu aveau nici fata nici baiat.Crescand copila, Putiphar ii construi o casa nemaipomenita, si o muta acolo, dandu-i fecioare sa o slujeasca.Multi dintre feciorii capeteniilor veneau sa o peteasca, pentru ca era frumoasa tare, dar ei nu-i placea nici unul.

[vanghelis007]

Iosif veni inaintea Faraonului.Acesta il urca in carul sau, si-i incredinta sceptrul intregului sau regat.Egiptenii il purtara cu slava in car prin tot Egiptul,si vestea i se raspandi pretutindeni.Faraonul, i-o dadu de sotie pe pe fiica preotului Putiphar, si el nu simti nici o sila fata de fiica surorii sale Dina.Cand Iacob tatal sau, ajunse in Egipt, Dina veni sa-si salute fratele , pe Iosif.Apoi cand o saluta si pe sotia acestuia laptele se incalzi intr-insa, si zise: "A cui fata esti?"(Asiath)raspunse ca este fiica lui Putiphar, marele preot al lui On.Si Dina afla cum ajunse fata in Egipt, cum un vultur o adusese in gheare, si o lasase pe altar, asa cum se gasea, infasata in scutece.Asiath cauta semnele si Dina isi recunoscu fata.Si toti care se aflau de fata incepura sa laude pe Dumnezeu.
A doua legenda romanesca,Iosif si Aseneth, are urmatorul continut:
"Aseneth, este fiica preotului Pentephres din Heliopolis, crescuta in traditia idolatra.Frumusetea ei nu are seaman pe lume.Zeci de petitori, printre care se numara insusi fiul mai mare al Faraonului, tanjesc sa o aiba de sotie.
Fata se arata plina de hachite,mandra nevoie mare, chiar un pic dispretuitoare.Tanjeste inchisa intr-un turn inalt, impreuna cu alte sapte fecioare, nascute in aceeasi noapte ca si dansa. Iosif se afla in culmea gloriei, fiind al doilea in ierarhia sociala, imediat dupa Faraon.

[vanghelis007]

Satrapii il curteaza, femeile il adora.Constient ca anii de belsug vor trece repede, porneste impreuna cu o excorta importanta, prin Egipt, pentru a aduna provizii.Pentephres il are ca oaspete cateva ceasuri la pranz, de ajuns totusi ca scanteia sa se produca, iar fata naravasa la inceput, -tatalui ii spune de la obraz ca niciodata nu se va marita cu fiul unui cioban din Canaan,-sa fie cuprinsa de valvataile iubirii.Iosif isi reia calatoria, indata dupa terminarea mesei. Foarte curand, pleaca de acasa si parintii Asenethei.Fata ramane singura, pazita numai de cele sapte fecioare, si de o portareasa cam nepasatoare.Criza izbucneste cu furie.Aseneth refuza sa mai primeasca de mancare.Se imbraca intr-un sac murdar, se tranteste la podea si plange fara oprire, batandu-se cu pumnii in piept, -in semn de cainta pentru vorbele jignitoare rostite la adresa lui Iosif,-sapte zile si sapte nopti.Abia in ziua a opta se ridica, de la pamant, si spune o rugaciune catre Dumnezeul iubitului ei, de fapt, o extraordinare rugaciune -spovedanie-declaratie de dragoste.Un inger coboara din cer aducandu-i raspuns si alinare.Aseneth isi schimba vesmintele de doliu, si se imbraca in haine albe.Ingerul ii schimba numele, dupa care o impartaseste cu un fagure de miere alba, aparut printr-un miracol, in camera fecioarei.

[vanghelis007]

Apoi se urca din nou la cer.Iosif revine din calatoria sa.Acelasi inger ii vestise in somn, convertirea Asenethei.Cei doi se regasesc, nu dupa multiple peripetii si aventuri exterioare...Urmeaza nunta si nasterea celor doi copii pomeniti in cartea Genezei, -Manase si Ephraim.Asa se incheie prima parte a romanului(legenda).A doua parte contine aproape toate ingredientele romanului de aventuri.Fiul Faraonului, muscat de invidie, pune la cale uciderea lui Iosif, si rapirea Asenethei.Printr-un viclesug, si-i aliaza pe Gad si pe Dan.Planul lor insa esueaza.Fiul Faraonului este ranit la cap si peste cateva zile moare neimpacat.Cei doi tradatori sunt iertati la rugamintea Asenethei.Dupa moartea Faraonului, Iosif devine imparatul Egiptului, domnind in pace si belsug, vreme de patruzeci si opt de ani."Acestea sunt cele doua legende cuprinse sub titlul primului apocrif dupa Vechiul Testament, -Iosif si Aseneth.Mai exista legat de aceste legende, un comentariu interesant facut de Marc Philonenkocare vorbeste cu insistenta "de un nivel ezoteric al apocrifei, in sensul ca intelesul autentic al tramei, nu se arata de la sine, ci a fost criptat cu buna stiinta, si prin urmare, pentru a-l intelege, trebuie sa recurgem la o lectura, simbolic alegorica.Dupa savantul francez, romanul Asenethei, ar reprezenta versiunea iudeo-elenistica, a unui mit egiptean stravechi,avand-o ca protagonista pe zeita Neith , zeita din Saiis stapana "Castelului Albinelor".Citit in aceasta cheie, foarte multe amanunte capata sens si coerenta unitara."

[vanghelis007]

Ipoteza lui Marc Philonenko, trebuie luata cu toata seriozitatea (si admiratia) in seama, fara a o transforma insa intr-un fetis hermeneutic.
Mai am de adaugat urmatoarea informatie, Ca "Iosif si Aseneth, a fost scris probabil in secolul I p.Chr.de catre un evreu din Egipt, apartinand iarasi probabil, uneia dintre sectele mistice, atat de frecvente in acea epoca.(probabil, comunitatea terapeutilor, descrisa de Philon in De vita contemplativa.)
Din clipa aceasta incepe nebunia.Pregatiti-va pentru aceasta nebunie, din care Philonenko, n-a intrevazut decat varful aisbergului.

[vanghelis007]

Daca un roman iudeo-elenistic, cu caracter legendar a fost criptat cu buna stiinta, cu atat mai vartos aceasta criptare s-a infaptuit in ce priveste lucrarile legendare care au intrat incuprinsul Vechiului Testament.Ori cel care a scris cartea celor trei apocrife, dupa ce il admira cu toata seriozitatea pe Philonenko, ne cere noua, ceea ce incearca sa faca si el:Sa nu transformam ipoteza lui Philonenko, intr-un fetis hermeneutic.In clipa insa cand a dat aceasta sentinta, fiti siguri de cateva lucruri:
-Ca el habar nu are cum se poate aplica hermeneutica la aceste texte cu caracter legendar.
-De aici derivand si cumintenia de a bate apa in piua, ceea ce este mult mai simplu, si productiv, decat sa te faci de bafta vorbind despre lucruri pe care nu le cunosti.
-Nu cunoaste mecanismele criptarii, motiv pentru care a mers pe drumurile acelea batatorite care nu au dus nicaieri, dar sunt mai sigure, pentru ca nu iese nici un lup din padure care sa o manance pe inocenta Scufita Rosie.
-Autorul cartii, cat si cel al comentariilor, au stat langa acest sit, privind ceea ce le ofera numai aparenta, fara sa stie ca sub picioarele lor se gaseste o adevarata comoara.
-Dar comoara aceasta nu se poate descoperi, decat printr-un studiul hermeneutic.Altfel continuam sa vedem apa fara sa vedem pestii care inoata in adancurile acesteia.
Va trebui sa mai facem ceva.Sa adaugam la aceste doua legende apocrife Vetero-Testamentare, 1)legenda Calatoriei lui Iosif la fratii sai, prinderea, inchiderea in groapa si vinderea lui caravanei de ismaeliti, care il vor duce in Egipt.2)Legenda salvarii miraculoase a lui Moise, din sarcofagul acela de papura smolita, salvare la care a contribuit Batia, fata lui Faraon.3)Povestea lui Harap-Alb.4)Balada Miorita.

[vanghelis007]

O sa aveti impresia ca spun prostii.Daca Vanzarea lui Iosif, si salvarea lui Moise, sunt Vetero-Testamentare, prin faptul ca sunt continute de aceasta carte, ceea ce va face sa zambiti, sunt celelalte doua pretentii, care se leaga mai de graba de folclor decat de Vechiul Testament , prin valoarea lor apocrifa.In realitate, vorbim in absolut toate legendele, despre aceeasi poveste.Pentru ca Dvs. stiti deja ca in ciuda aspectelor aparent fara logica sau avand ceea ce numim logica fiecaruia in parte, toate aceste legende, alcatuiesc un tot.Alcatuiesc un intreg.Daca Dvs. puteti sa demonstrati lucrul acesta, atunci va pot spune ca detineti cheia intregului, a misterului, in care puteti sa patrundeti oricand.Este ceea ce vreau eu sa va ajut sa faceti.

[vanghelis007]

Şi mai merge el cât merge, şi numai iaca ce aude o bâzâitură înăduşită. Se uită el în dreapta, nu vede nimica; se uită în stânga, nici atâta; şi când se uită în sus, ce să vadă? Un roi de albine se învârtea în zbor pe deasupra capului său şi umblau bezmetice de colo până colo, neavând loc unde să se aşeze. Harap-Alb, văzându-le aşa, i se face milă de dânsele şi, luându-şi pălăria din cap, o pune pe iarbă la pământ, cu gura-n sus, şi apoi el se dă într-o parte. Atunci, bucuria albinelor; se lasă jos cu toatele şi se adună ciotcă în pălărie. Harap-Alb, aflându-se cu părere de bine despre asta, aleargă în dreapta şi în stânga şi nu se lasă până ce găseşte-un buştihan putregăios, îl scobeşte cu ce poate şi-i face urdiniş; după aceea aşază nişte ţepuşi într-însul, îl freacă pe dinăuntru cu cătuşnică, cu sulcină, cu mătăciune, cu poala sântă-Măriei şi cu alte buruiene mirositoare şi prielnice albinelor şi apoi, luându-l pe umăr, se duce la roi, răstoarnă albinele frumuşel din pălărie în buştihan, îl întoarce binişor cu gura în jos, îi pune deasupra nişte captălani, ca să nu răzbată soarele şi ploaia înlăuntru, şi apoi, lăsându-l acolo pe câmp, între flori, îşi caută de drum.

[vanghelis007]

Va reamintiti din cele citate mai sus, motivul intalnirii dintre Harap Alb, din Povestea cu acelasi nume, a lui Ion Creanga, cu albinele.Va reamintiti ca Zeita Neith, era din Saiis si templul ei se numea "Castelul albinelor."Amintiti-va iarasi ca tot o albina va fi aceea care se va aseza pe printesa pe care Harap Alb o va alege dintre fetele lui Faraon, putand-o sa o identifice, s-o personalizeze fata de celelalte.Ori fata+ albina, inseamna doua lucruri:
-Printesa albinelor, Sau zeita Neith, ca formulare generala,
-Sau Printesa Asnath, ca reprezentare lumeasca a zeitei Neith, si sotia viitoare a lui Iosif.
In Miorita lui Alecsandri, referirea la frumoasa Asnath, va aparea de trei ori.In doua cazuri, ciobanasul din Canaan,-cu care Asnath din apocriful lui Iosif si Asnath nu vroia sa se marite,va spune acelasi lucru, si anume ca sotia sa este zeita cereasca Asnath sau Neith:
1)Sa le spui curat,
Ca m-am insurat,
Cu-o mandra Craiasa,
A lumii mireasa.
Aici, explicatia de subsol, este urmatoare:
"Moartea!Ea domneste ca o regina asupra omenirii, si este totodata mireasa lumii.Tot omul este logodit cu moartea din minutul ce el intra in viata."

[vanghelis007]

2)In finalul baladei, referirea la zeita cerului, Neith/Asnat este facuta de doua ori:
"Ca la nunta mea,
A cazut o stea.
Soarele si luna,
Mi-au tinut cununa.
(...)
Pasari lautari
Pasarele mii
Si stele faclii."
Tot ce este scris aici, apartine domeniului cosmic.Steaua, soarele si luna, stelele faclii, sunt obiecte cosmice.Pasarile apartin si ele cerului pentru ca spre deosebire de om pot zbura prin cer.In acelasi timp, pasarile sunt simboluri ale zeilor.Vulturul care o aduce pe Asnat in ghearele sale si o protejeaza cu aripile , este un simbol al cerului.

[vanghelis007]

Am spus ca Neith/Asnath ar putea fi prezentata hieroglific prin imaginea unei fecioare/femei + o albina, prin imaginea unui vultur care se gaseste langa un prunc sau o fata, sau, imaginea unei femei,alaturata unui ochi, sau mai multor ochi, reprezentand stelele cerului.Alecsandri, s-ar fi putut sa fi facut o mare greseala, in momentul cand a amestecat imaginea divina a Zeitei cu imaginea profana a lumii, vcorbind despre munti, brazi si paltinasi, care sunt martori la nunta lui Iosif, intr-o viziune autohtona, cu influente de poezie funerara.De altfel, Noaptea poseda doua deschideri, diferite:
-O poarta care duce catre viata, catre zori, si alta care se deschide nestiuta catre moarte, somnul fiind catalogat cand ca un somn cu vise, sau un somn fara vise, care dureaza o vesnicie, de la care v-a imprumuta chiar acest nume, de somn al vesniciei sau somnul de veci.
Aici mai avem de adaugat ceva.Asnath, trece printr-o criza emotionala, care se manifesta cu furie,"Aseneth, refuza sa mai primeasca de mancare.Se imbraca intr-un sac murdar se tranteste la podea si plange fara oprire, batandu-se cu pumnii peste piept, in semn de cainta, sapte zile si sapte nopti."

[vanghelis007]

Dupa casatorie, fiul Faraonului, pune la cale uciderea lui Iosif, si rapirea Asenethei. Aceste detalii sunt importante, deoarece le vom regasi in alta parte.Ciobanul din Canaan, cu care printesa la inceput nu vroia sa se marite, vine si o intreaba:
"Miorita laie,
Laie bucalaie,
De trei zile-ncoace,
Gura nu-ti mai tace.
Ori iarba nu-ti place,
Ori esti bolnavioara,
Draguta Mioara?"
Iar oita ii raspunde printre altele:
"Dragutule bace..
(...)
Ca l-apus de soare,
Vor sa mi te-omoare,
Baciul ungurean
Si cu cel vrancean."

[vanghelis007]

Este vorba despre acelasi lucru.Plansetele oilor Domnului din Vechiul Testament, prin care acestea se vaitau de robia egipteana, s-au transformat in plansul Asnethei.Este o simetrie aproape perfecta a variantelor, care vorbesc despre acelasi lucru, chiar daca perspectiva va fi total diferita de la un transmitator la altul.

[vanghelis007]

Sa ne intoarcem la varianta biblica vetero-testamentara,asemanatoare si totusi diferita de varianta apocrifa a legendei lui Iosif si Asnath.Povestea biblica se gaseste in Facerea/Geneza.Iacov ajunge in cetatea Sihem,in tara Canaan, si-si cumpara un ogor de la fiii lui Hamor,tatal lui Sihem.Dina, fata lui Iacov si a Leei, este zarita de Sihem fiul hevitului Hamor, domnitorul tarii."El a pus mana pe ea, s-a culcat cu ea, si a necinstit-o."Prefacandu-se ca sunt de acord cu casatoria Dinei cei doi fii ai lui Iacov, -Simeon si Levi, -"si-au luat fiecare sabia, s-au napustit asupra cetatii,(...) si au ucis pe toti barbatii.Au trecut de asemenea prin ascutisul sabiei, pe Hamor si pe fiul sau Sihem.Au ridicat pe Dina din casa lui Sihem, si au iesit afara.Fiii lui Iacov, s-au aruncat asupra celor morti, si au jefuit cetatea pentru ca necinstisera pe sora lor.Le-au luat oile, boii si magarii, tot ce era in cetate si tot ce era pe camp.Le-au luat ca prada de razboi toate bogatiile, copiii si nevestele si tot ce se gasea in case...."
Imi pun intrebarea daca intamplarea povestita aici nu cumva depaseste cadrul local al unui conflict sangeros, intre doua triburi aproape prietene, dintre care unul era bine stabilit intre zidurile cetatii iar celalalt era un trib pastoral razboinic.Felul in care se intampla lucrurile ma determina sa cred ca aici a fost vorba de cu totul altceva, povestitorii, din motive numai de ei stiute, diminuand gravitatea faptei prin schimbarea agresorului, in fapta eroica a unui trib apartinand unei semintii apropiate.

[vanghelis007]

Nu vreau sub nici o forma sa modific datele istoriei.Numai ca seria intamplarilor care urmeaza, tinde sa ofere o noua explicatie intregii intamplari povestite mai inainte, si iata de ce:
In apocrif, Dina, aseaza fata fata nascuta sub un maracine, si vine un vultur care ia pruncul in ghiare si il duce in zbor pana la altarul lui On din Heliopolis.Dar cetatea Saiis si zeul On se gasesc amandoua in Egipt.In a sa Biblioteca Istorica, Diodor din Sicilia, vorbind despre fluviul Nil, spunea:
"Cel mai vechi nume al fluviului, este Oceane, adica, talmacit in greceste,-Oceanos.Mai apoi, din pricina marilor revarsari de ape a fost numit Vulturul.In urma a porimit numele de Aigyptos dupa numele unui rege din aceasta tara."Dar numele fluviului se extinde la un moment dat asupra poporului care locuieste in preajma lui, si prin aceasta devenind cuprinzator, devine un apelativ recunoscut, chiar daca pierdut pe parcursul timpului, al tarii respective.Prin urmare, se intampla in Sihem un conflict armat, oamenii sunt trecuti prin foc si sabie, femeile copiii,plus bunurile cetatii sunt luate si totul este dus catre Egipt.

[vanghelis007]

Aceasta este o parte a legendei confirmata ulterior de catre Vechiul Testament, prin varianta cunoscuta sub numele de: "Iosif vandut de fratii sai".Haideti sa vedem despre ce este vorba aici:
Iacov, il trimite pe Iosif la fratii sai care pasteau oile la Sihem.Iosif nu-i gaseste la Sihem ci la Dotan.Aici fratii il arunca intr-o groapa, simuleaza moartea lui prin hainele pline de sange, si il vand ca rob, unei caravane de ismaeliti care il duc si il vand ca rob, unde credeti?In Egipt.Pruncul fetita al Dinei, potrivit versiunii apocrife a legendei, este adoptat de catre Putifar.Ia sa vedem oare cine il va cumpara pe Iosif? "Iosif a fost dus in Egipt.Si Potifar, dregatorul lui Faraon, capetenia strajerilor, un egiptean, l-a cumparat de la Ismaelitii care il adusesera acolo."Atat pruncul Dinei, cat si Iosif, pleaca de la Sihem si ajung in Egipt, la un preot si respectiv un mare demnitar al carui nume este Putifar.Coincidentele acestea curioase, nu pot fi explicate decat prin faptul ca ne aflam in fata a doua variante ale aceleiasi intamplari.Ne punem urmatoarea intrebare.Observand ca Sihemul si Egiptul, sunt legate in mod misterios unul de celalalt, nu cumva am putea descoperi cauza acestor stranii coincidente in istoria Egiptului?

[vanghelis007]

Iata ce citim in "Micul Dictionar biografic, al Civilizatiilor Orientului Antic, a lui Horia C. Matei:
"1878-1842-Domnia faraonului Sesostris III, din dinastia a XII-a.Prin energie, talent organizatoric si militar, se impune ca cel mai stralucit reprezentant al Regatului Mijlociu.Unul dintre cei mai admirati suverani ai intregii istorii egiptene.(...)Sesostis III, poarta patru campanii victorioase in Nubia, (...) iar in Palestina, armatele Egiptene, conduse de Faraon, ajung pana in apropierea orasului Sekmen(biblicul Sichem?).Fiul sau Amenemhet III(1842-1798)construieste in oaza Faium piramida funerara, si complexul arhitectonic, cunoscut sub numele de Labirint."In legenda apocrifa, Iosif a domnit 48 de ani.Amenemhet a domnit 44 de ani.Diferenta cronologica, ar putea fi un defect de memorie sau de calculare a anilor .

[vanghelis007]

Erata:Dintr-o greseala, s-a strecurat in loc de Heliopolis, numele Saiis.Va rog sa tineti seama de aceasta modificare atunci cand veti citi celer scrise de subsemnatul.

[kamy_kam]

intra pe blogul de poezie, ti-am lasat ceva

[vanghelis007]

Vom deschide acum o pagina noua de discutii, legata de hermeneutica aplicata Povestilor si legendelor din America Latina.Aceasta inseamna ca vom lua o carte al carei titlu l-am insirat mai sus, care a aparut in BPT, sub forma a doua volume, in editura Minerva, 1980.Ceea ce ne intereseaza in mod deosebit, este in ce masura, in afara de basmul si legenda autohtona,anterioara cuceririi Americii de sud de catre spanioli,sau aceea care a fost creata ca un produs comun, specific acestui spatiu, migratia spaniola, de mari proportii, a adus cu sine o serie de basme si legende, specifice Lumii vechi.Mecanismele de decriptare vor fi cele cunoscute, adica cele ale hermeneuticii miturilor.Aceasta inseamna ca in afara de ceea ce intelege in mod fantezist exegeza despre hermeneutica, sau nu intelege de loc, noi nu facem decat sa cautam corespondentul intre motivul folcloric din basm sau legenda si valoarea arhetipala aflata la capatul opus si care are intotdeauna o semnificatie istorica.Acest procedeu porneste de la ideea -care i-a facut pe multi exegeti sa calce stramb pentru ca nu au respectat-o,-ca limbajul basmului si a legendei, indiferent de spatiul cultural in care se afla, este un limbaj simbolic.

[vanghelis007]

Haideti sa vorbim putin despre basmul "Piticul"(pg.70), care circula in America Latina, in statul Chile.Continutul basmului este urmatorul:
"Un flacau creste la curtea unui om bogat care nu-i da nimic si il mentine in saracie.La indemnul unor prieteni, baiatul, de 16-17 ani, se hotaraste sa plece si primeste de la omul cel zgarcit trei scuzi de aur pentru toata munca lui depusa pana atunci.Pe drum, baiatul intalneste un pitic, care vrea sa ii testeze bunatatea si ii cere sa-i dea lui banii castigati cu atata truda.Baiatul ii da si primeste in schimb o scripca si o flinta .Intr-un alt loc, la indemnul unui soldat trage cu pusca si impusca o ciocarlie, dar, baiatul canta la scripca si il face pe soldat sa joace pana cand, acesta ii cere baiatului sa inceteze, dandu-i in schimb un pumn de bani.Scapand, soldatul il reclama la politie si baiatul este prins si dus la spanzuratoare.Cere sa i se permita sa mai cante o data la scripca,soldatul cere sa fie legat de pom si din cauza sunetelor vrajite, toata lumea danseaza pana la epuizare, moment in care baiatul pleaca fara ca nimeni sa-i mai poata face ceva."Omul bogat unde creste copilul, este Egiptul, care poate fi inlocuit si de imaginea lui Faraon.In felul acesta Omul bogat, ca simbol, poate sugera doua solutii hermetice, primul fiind Faraon, iar a doua insasi statul pe care il conduce Faraonul.

[vanghelis007]

Baiatul, sau copilul, reprezinta imaginea simbol al copiilor lui Israel.Momentul cheie al basmului, reprezinta Iesirea copiilor lui Israel din Egipt.Din acest motiv, baiatul vrea sa plece in lume, iar faptul ca cere de la boier(omul bogat) bani, scena poate fi urmarita cu aceeasi semnificatie si la inceputul Exodului Biblic.Surprinzatoare este prezentarea Dumnezeului ebraic care este vazut aici ca un Pitic.Povestitorul, produce o reducere la scara a lui Dumnezeu, in raport de neamul pe care il reprezinta in basm, baiatul.In acelasi timp, obiectele care sunt daruite baiatului sunt vrajite.Scripca nu este altceva decat fluierul ceresc (steaua calauzitoare) pe care in Ispravile lui Pacala, nazdravanul Pacala il primeste drept multumire de la Dumnezeu.Putin mai dificil de descifrat este pusca.Credem insa ca este vorba despre aspectul razboinic al poporului care parasea in Exod, Egiptul faraonic.Mai exista imaginea dansului provocat de scripca, si care sugereaza producerea unui cutremur de pamant, dar totodata, si intalnirea baiatului(vazut aici ca Moise), cu Dumnezeu din rugul in flacari.Episodul legarii soldatului de copac ca sa nu mai danseze, este insa cel al legarii lui Ulise de catarg in apropiere de insula sirenelor.De aici putem trage o concluzie interesanta si anume, ca acest episod intrat in Odiseea lui Homer, a fost la origine, un episod vetero-testamentar fiind legat de Egipt si respectiv de Exod.